|
>> 2008
In
primavara acestui an echipa proiectului a impartasit din experienta colegilor
germani specialisti care studiaza aceasta specie de peste douazeci de ani.
Au
fost observate metodele de capturare in conditiile specifice Germaniei si
modalitati de monitorizare folosite in Elvetia.
|
| Dupa aceasta au fost
demarate actiunile de capturare a exemplarelor de castor, in paralel in
mai multe locatii. A fost o etapa dificila a
proiectului in care echipa s-a confruntat cu particularitatile
terenului. In conditiile din Romania capturarea este mult ingreunata
comparativ cu conditiile din Germania si Elvetia.
Densitatea relativ scazuta a populatiei, corelata cu abundenta
hranei din imediata apropiere a apei si prezenta cainilor vagabonzi face
ca activitatea castorilor sa se desfasoare mai mult in apa sau foarte
aproape de apa. |
 |
|
 |
In prima faza au fost capturate 7
exemplare din care sase (4 masculi si 2 femele) au fost crotaliate in
vederea monitorizarii. Dupa montarea emitatoarelor ele au fost mentinute
in carantina cateva zile pentru masuratori si
vindecarea ranilor de la
nivelul cozii.
|
| Apoi a urmat actiunea de
eliberare in aceleasi locatii in care au fost capturati. |
 |
|
 |
Din cele sase emitatoare montate
patru emit zilnic intre orele 18-6 (12 ore si 12 ore pauza), iar doua
emit cu o periodicitate de 24 cu 96 ore pauza. |
| Imediat dupa eliberare
s-a trecut la monitorizarea exemplarelor. |
 |
|
>> 2009
Modificărilor cauzate de castor
asupra structurii, conformaţiei şi stabilităţii
malurilor
Au fost identificate modificări minore şi modificări
majore în structura, conformaţia şi stabilitatea malurilor.
În categoria
modificărilor minore sunt cuprinse acele modificări rezultate în urma
ieşirii repetate a animalelor din apă.
S-a observat în mod clar obiceiul castorului de a utiliza
perioade lungi (luni sau chiar ani de zile) aceleaşi locuri de ieşire pe uscat.
|
|
 |
Acest lucru, coroborat cu conformaţia corpului şi modul de
deplasare al castorului pe uscat determină eroziuni ale malurilor sub forma unor
poteci, jgheaburi, canale foarte particulare castorului, care alături de
resturile de ramuri roase sau cojite şi prezenţa urmelor imprimate pe sol sunt
cele mai clare dovezi ale prezenţei speciei pe un anumit sector de râu.
Potecile de ieşire a castorului pe mal
diferă mult ca lungime şi adăncime, în funcţie de particularităţile
malului. |
|
În categoria modificărilor majore, care au un
impact mare asupra malurilor au fost incluse modificările ireversibile:
construcţia de adăposturi.
Construcţia de adăposturi
determină, în multe cazuri, creşterea instabilităţii malurilor în
perioadele de inundaţie, când apa pătrunde în vizuine. Instabilitatea
malurilor se corelează cu natura substratului, grosimea stratului de sol
care rămâne deasupra vizuinei şi implicit înălţimea malurilor.
Barajele
sunt construcţii deosebit de elaborate prin care castorul blochează
traseul unui râu/pârâu. Ele sunt realizate din fragmente de ramuri de
diferite grosimi şi lungimi, care sunt aşezate în aşa fel încât să se
obţină un dig.
|
 |
 |
|
Un studiu mai amplu în ceea ce priveşte
construcţia de baraje a fost realizat în bazinul hidrografic al Râului
Negru.
Pentru a avea o imagine asupra acestui fenomen este
important să spunem că au fost inventariate un număr de 53 de baraje.
|
|
 |
 |
|
Tipuri de adăposturi construite în
condiţiile din România
Au fost inventariate adăposturile
inactive, active, temporare şi permanente (săpate în mal sau construite
deasupra solului).
|
 |
 |
|
|
|
|
Determinarea influenţei asupra
vegetaţiei forestiere
În perioada ianuarie-mai 2009 s-au făcut
cercetări privind specia, diametrul, forma tăieturii, distanţa faţă
de apă, a arborilor utilizaţi de castor pe un sector al râului Olt de
1500m, zona Lunca Câlnicului.
Observaţiile s-au efectuat atât în
sezonul de vegetaţie cît şi în afara acestuia.
Pe sectorul mai sus menţionat s-au
amplasat un număr de 7 suprafeţe de probă cu dimensiunea de 100 m2
(10x10)m, în care s-a inventariat întreaga vegetaţie lemnoasă.
|
 |
| |
|
|
>> 2010
Determinarea interactiunilor cu alte specii din
macrofauna raurilor. |
| |
|
